Cazul 19. Anevrism cerebral

Date generale: barbat de 51 de ani se prezinta la medic pentru migrene persistente de mai multi ani, rebele la tratament si agravata in ultima perioada; Se recomanda un CT cerebral in urma careia se evidentiaza o leziune nodulara cu densitate mixta, neomogena, situata la nivelul lobului insular stang, inconjurata de o plaja de edem cerebral si se recomanda un RMN cerebral cu suspiciunea de tumora cerebrala ;

Examen imagistic: RMN cerebral cu substanta de contrast ;

Rezultatul examinarii

Anevrism de artera cerebrala medie stanga, partial trombozat, asociind o plaja de edem perilezionala;

Generalitati
Anevrismul este o zona dilatata a peretelui arterial, ca o umflatura pe traiectul unei artere cerebrale care iriga creierul. In marea majoritate a cazurilor, anevrismul cerebral este asimptomatic si trece neobservat. In cazuri rare, acesta se rupe si duce la hemoragii cerebrale reprezentand cauza unui accident vascular cerebral. Cand un anevrism cerebral se rupe, hemoragia este subarahnoidiana. In functie de severitatea hemoragiei cerebrale, se poate instala o afectare permanenta a creierului sau decesul. Cea mai frecventa localizare a anevrismelor cerebrale este poligonul lui Willis, care consta in reteaua de vase de la baza creierului.

Simptome
Majoritatea anevrismelor cerebrale nu prezinta simptome si se descopera, de obicei, la examinarile pentru alte boli de care sufera pacientul. In unele cazuri, un anevrism cerebral nerupt va da simptomatologie prin compresiunea zonelor vecine. In aceste situatii, persoana poate prezenta migrene, tulburari de vedere, modificari ale limbajului si dureri cervicale depinzand de zonele afectate ale creierului si de severitatea anevrismului.

Diagnostic
Deoarece anevrismele cerebrale nerupte in marea majoritate a cazurilor nu prezinta simptome, cele mai multe se descopera in timpul investigatiilor pentru alte boli. Daca medicul ridica suspiciunea de anevrism cerebral, pacientul poate fi supus unor teste precum: – angiografia cu scanare CT (computer tomografie) – CTA. Este o metoda mai exacta de evaluare a vaselor decat un CT simplu. CTA foloseste o combinatie intre tomografia computerizata, tehnici speciale computerizate si injectarea de substanta de contrast care da imaginea vaselor de sange. – angiograma cu rezonanta magnetica nucleara (MRA). Asemanatoare cu CTA, MRA foloseste un camp magnetic si frecvente radio pentru a reprezenta vasele din organism. Ca in CTA si la angiografia cerebrala, este folosita o substanta de contrast pentru a evidentia mai bine vasele de sange.

Poza 1 – RMN cerebral-T2 axial-anevrism ACM stang partial trombozat, inconjurat de o plaja de edem perilezionala.
Poza 2 – RMN cerebral-Flair axial- anevrism ACM stang partial trombozat
Poza 3 – RMN cerebral-reconstructie coronala vasculara TOF- poligonul Willis-dilatatie anevrismala, artera cerebrala medie
Poza 4 – RMN cerebral-reconstructie axiala vasculara TOF-poligonul Willis- dilatatie anevrismala, artera cerebrala medie
Poza 5 – RMN cerebral-T1 coronal post contrast-anevrsim cerebral incarcat partial cu substanta de contrast
Poza 6 – RMN cerebral-Reconstructie VR -poligonul Willis

2017-05-02T07:42:46+00:00